Obiective Turistice în Județul Covasna — Excursii de o Zi din Balvanyos

Balvanyos e înconjurat de natură — lac vulcanic, mofete, păduri — dar la mai puțin de o oră cu mașina se află câteva orașe care merită o zi întreagă. Prima recomandare e Târgu Secuiesc, la circa 20 km: un oraș cu o structură urbană unică în Europa, cele 73 de curți interioare care pornesc din piața centrală. Urmează stațiunea Covasna, cu vulcanul noroios din centru, și Sfântu Gheorghe, reședința județului.

Dacă ai o singură zi liberă la Balvanyos, aici ar trebui s-o petreci. Târgu Secuiesc este singurul oraș din Europa cu această structură: piața centrală, de formă alungită și trapezoidală, din care pornesc zeci de alei înguste numite curți interioare (în maghiară udvarterek). Au între 2 și 4 metri lățime și lungimi între 25 și 180 de metri. În prezent se păstrează 73.

Explicația e în modul de viață al meșteșugarilor. Primii coloniști au primit loturi egale și înguste în jurul pieței, iar în zilele de târg își expuneau marfa chiar în fața atelierului. Legea secuiască de moștenire împărțea pământul în părți egale între urmași, așa că aceștia construiau unul în spatele celuilalt, pe terenul părintesc. Curțile purtau numele familiilor; după 1851, când legea nu a mai fost valabilă, au primit numere.

Orașul e menționat documentar în 1407, iar în 1427 regele Sigismund i-a acordat dreptul de târg — se numea atunci Târgul Turia. A fost un important centru de bresle, motiv pentru care Orbán Balázs l-a numit „Parisul ținutului Trei Scaune”.

Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” — adăpostit în cea mai veche clădire din centru, fosta primărie, chiar în Piața Gábor Áron. Expune uneltele și produsele breslelor care au făcut faima orașului: olari, cizmari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuși, pălărieri, croitori, tâmplari. Piesa care surprinde cei mai mulți vizitatori e colecția de peste 200 de păpuși în porturi populare din Ardeal, veche de aproape un secol.

Statuia lui Gábor Áron — în piața centrală. Sub îndrumarea lui, la Târgu Secuiesc au fost turnate 64 de tunuri pentru revoluția de la 1848-49. Tunul original se află la București; copia realizată de meșteri locali în 1971 poate fi văzută la muzeu.

Muzeul de Păpuși — colecție privată de peste 1.300 de exemplare, în apropierea muzeului breslelor.

Casa Hahn Jakab — casă din lemn din secolul al XVIII-lea, transformată în muzeu din 1975, exemplu de arhitectură tradițională secuiască.

Bisericile — Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime, construită în stil baroc între 1750 și 1758, și Biserica Reformată, ridicată între 1792 și 1828.

Un detaliu care explică aspectul centrului: în 1834 un incendiu a distrus aproximativ 90% din oraș. Majoritatea clădirilor pe care le vezi azi au fost ridicate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX.

În piața centrală și pe străzile din jur funcționează mai multe restaurante și terase, iar bucătăria secuiască merită încercată pentru ea însăși, nu doar ca pauză între obiective.

Preparatele care apar cel mai des pe meniuri: gulașul secuiesc — tocană de vită cu găluște, boia și chimen, servită de obicei în vas de lut; fasolea scăzută cu cârnați de casă; mămăliga cu brânză ciobănească, cu slănină și ou ochi; și platourile reci cu mezeluri de casă, salam de cerb sau de mangaliță. Aproape toate vin însoțite de castraveți murați și pâine de casă.

Dintre localurile din oraș, îl recomandăm pe Pub For You, pe Strada Kossuth Lajos nr. 2, la câțiva pași de piața centrală. Funcționează din 2005 și combină trei lucruri într-un singur loc: restaurant, pizzerie și pub.

Clădirea e ușor de recunoscut — e fostul cinematograf Petőfi, cu firma mare la stradă. Are sală interioară, o terasă acoperită și încălzită, folosibilă și în extrasezon, plus o sală separată pentru evenimente private. Meniul e bilingv, română și maghiară, ceea ce spune destul despre publicul obișnuit al locului.

Un lucru de știut dinainte: seara și în weekend se aglomerează, iar timpul de așteptare poate crește simțitor. Dacă mergi în grup sau ai program strâns, sună înainte la 0749 833 804.

Pizza se face în cuptor pe lemne, în patru mărimi — 24 cm, 32 cm, 50 cm și una de un metru, gândită pentru grupuri. E și motivul pentru care majoritatea recenziilor pomenesc pizza înaintea oricărui alt fel.

Dacă vrei însă bucătărie locală, partea de specialități e cea interesantă: gulaș secuiesc, fasole scăzută cu cârnați de casă, mămăligă cu brânză ciobănească, ciolan cu os pe fasole, camembert copt cu dulceață de afine sau platouri reci cu mezeluri de casă.

Prețuri orientative, verificate în iunie 2026: felurile tradiționale pornesc de la 30 de lei, mămăliga 36, iar platourile și specialitățile mai consistente se situează între 55 și 77 de lei. Restaurantul livrează gratuit în Târgu Secuiesc, pentru comenzi de minimum 70 de lei, și contra cost în localitățile din jur.

Covasna e cunoscută ca „orașul celor 1.000 de izvoare”, deși numărul real al izvoarelor minerale trece de 1.500, iar mofetele se întind pe circa 40 de hectare. Stațiunea e specializată în afecțiuni cardiovasculare.

Balta Dracului este simbolul orașului: un vulcan noroios chiar în centru, o emanație permanentă de dioxid de carbon care ține în mișcare un vârtej de noroi galben amestecat cu apă minerală. A fost deschisă ca baie publică în 1881, pentru tratarea reumatismului. A erupt de mai multe ori în secolul al XIX-lea — 1837, 1857, 1864, 1885 — iar ultima erupție a avut loc în 1984.

Planul Înclinat, numit de localnici Șiclăul, e un monument tehnic unic în Europa, aflat în Valea Zânelor. A fost proiectat de inginerul Emil Lux în 1892, cu instalații aduse din Danemarca. Funcționa pe principiul gravitației: vagoanele încărcate, coborând, le trăgeau în sus pe cele goale. Are 1.236 m lungime.

Tot din Covasna pleacă mocănița, pe două trasee, iar din Valea Zânelor urcă o potecă marcată spre ruinele Cetății Zânelor, cu priveliște spre oraș.

Sfântu Gheorghe, reședința județului, găzduiește Muzeul Național Secuiesc, una dintre cele mai importante colecții de istorie și etnografie din Ținutul Secuiesc. E o oprire potrivită dacă vrei un oraș mai mare, cu cafenele și viață urbană.

La Micloșoara se află castelul Kálnoky, care adăpostește Muzeul Vieții Transilvănene — o incursiune în istoria nobiliară a zonei, într-un parc care merită plimbarea.

Înainte de excursiile de o zi, merită epuizat ce e la câțiva kilometri: Lacul Sfânta Ana (10 km), Peștera Puturoasă, Cetatea Bálványos și mofetele și izvoarele minerale din jurul stațiunii. Lista completă, cu trasee și durate, e în ghidul de obiective turistice.

Iar la aceeași distanță ca Târgu Secuiesc se află Băile Tușnad, cel mai mic oraș din România, cu gară proprie și acces direct spre Lacul Sfânta Ana.

Distanțele sunt orientative și pornesc din stațiune, aflată pe DN11C la kilometrul 23. Pentru rute detaliate vezi ghidul de acces și harta zonei.

Pentru un sejur de trei zile, o împărțire care funcționează: prima zi în jurul stațiunii (mofete, Cetatea, spa), a doua la Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș, a treia la Târgu Secuiesc, cu prânz în centru.

Dacă ai cinci zile, adaugi Băile Tușnad într-o zi și Covasna în alta. Covasna și Sfântu Gheorghe se pot combina, fiind pe același drum. Pentru cazare, vezi opțiunile din stațiune, iar pentru idei de program, ghidul de weekend.